[starttext]
Dinamo este singurul club din lume care a furnizat patru "Ghete de Aur": Dudu Georgescu (’74 -‘75 şi ’76 -’77), Rodion Cămătaru (’86 -’87) şi Dorin Mateuţ (’88-’89). Statul român n-a întors însă niciodată privirea spre astfel de performanţe. Nici atunci, şi nici acum. Deşi sponsorul principal, Adidas, le-a oferit, la un moment dat, ceva beneficii materiale câştigătorilor.
Toţi cei trei foşti mari fotbalişti ai României au declarat, pentru ziarul "ring", că ştiau despre premiile în bani oferite de revista "L’Equipe" celui mai bun marcator dintr-un sezon, din toate ligile europene. "Eu n-am luat niciun leu, deşi se pare că nişte bani totuşi s-au primit. Unde s-au dus?", se întreabă, retoric, Dudu Georgescu. "Dacă stau bine să mă gândesc, am încasat totuşi ceva atunci. M-au chemat într-o zi la Ministerul de Interne, de la cabinetul generalului Dănescu, şi acest om mi-a zis: «Dudule, ştiu că n-ai primit niciun ban pentru trofeu, ia 5.000 de lei de la mine!». Însemnau ceva pe vremea aceea", îşi mai aminteşte "Ciuruca" despre episodul "Gheata de Aur" din sezonul 1976-1977, la capătul căruia a marcat 47 de goluri.
Cămătaru a rămas doar cu titlul
Performanţa lui Dudu o repetă 10 ani mai târziu Rodion Cămătaru. "Ni s-a spus atunci că nu există premii în bani, deşi auzisem altceva. Dar am luat-o de bună. Nu m-am gândit în niciun moment la ce sume se pot oferi, deşi eu cred că şi astăzi acest trofeu este doar simbolic. N-am auzit să fi plecat vreun fotbalist acasă cu un cec în buzunar. Şi, oricum, la ce contracte au jucătorii din ziua de azi, câteva mii de euro n-ar reprezenta mare lucru", ne spune "Cami", câştigător al "Ghetei de Aur" ediţia de campionat 1986-1987, astăzi observator federal.
"Mateo", 1.000 de dolari de la Corioni
Mateuţ a fost ultimul fotbalist român care a primit acest trofeu. Însă nu mai interesa pe nimeni în 1989 să privească spre astfel de performanţe. Cele câteva mii de dolari care se ofereau "mai mult simbolic", aşa cum spunea Cămătaru, s-au pierdut, oricum, pe drumul dintre "L’Equipe" – Adidas - FRF. Pentru că la federaţie se aduna, în acele vremuri, toată valuta provenită din fotbal. "La FRF întrebaţi. Au fost ceva beneficii, dar la mine n-au mai ajuns. A fost revoluţia, «Gheata» s-a dat în 1990, la Koln. Mă calificasem cu echipa naţională la Campionatul Mondial, chiar nu mă mai interesau alte detalii. Oricum, statul, clubul nu mi-au dat nimic. Am luat 1.000 de dolari de la Luigi Corioni, patronul Saniplast, firmă care sponsoriza atunci Dinamo. Atât şi nimic mai mult", a concluzionat "Mateo" pentru "ring".
"Mă gândesc că, atunci când am fost chemaţi de preşedintele Băsescu să ne dea Ordinul Sportiv al României, poate că era frumos să primim şi o rentă viageră!" - Dorin Mateuţ
sursa : www.ziarulring.ro
[endtext]
.jpg)
Comentarii
Trimiteți un comentariu